Vineri seară schimbam de pe un canal pe altul. Văd tenis pe Eurosport. Mă opresc să văd cine joacă. Meci între Clijsters şi Pennetta. Sfert de finală la Cincinnati. Două jucătoare favorite am şi eu în circuitul feminin şi acum jucau una contra celeilale. Meciul deabia începuse. Era 15-0 pentru Flavia în primul game. Am stat şi m-am uitat la primul set. Apoi m-am culcat pentru că eram foarte obosit dupa câteva zile ceva mai agitate. Iar săptămâna nu se încheiase încă.
Aseară, pe Sport.Ro, ce văd? Alt meci. De-al băieţilor. Semifinală în turneul de la Toronto. Murray-Nadal. Era deja 2-2 în primul set. La fel ca şi cu o zi înainte am stat până la sfârşitul primului set. Murray m-a surprins cu un joc destul de solid şi aproape fără greşeală. Eram obişnuit ca el să aibe un joc mai labil atunci când întâlneşte jucători de valoare comparabilă. De data aceasta m-am culcat după primul set pentru că în colţul din dreapta sus al ecranului era anunţat că la ora 2:00 urma să se transmită meciul Federer-Djokovic. Mi-am pus mobilul să mă trezească la 2:30 pentru că nu credeam că meciul lui Nole va începe chiar la 2:00.
De trezit m-am trezit singur pe la 2:20 şi se pare că meciul chiar începuse pe la ora 2 pentru că scorul era deja 3:0 pentru Roger. În fine, mă uit puţin la meci, când ce-mi vine... Hai să-mi verific mailul. Răzvane, you got mail. Eram anunţat că aveam două comentarii pe blog. Le citesc şi mă hotărăsc să răspund. Pentru mai multe detalii, citiţi comentariile de la "Aer de Bucureşti".
După ce termin de răspuns mai am timp să văd ultimele 6 gameuri ale meciului. Pe la 5 fără un sfert mă sui iar în pat. Sper să adorm. Ar mai fi aproape două ore până când ar trebui să mă trezesc şi să merg la Târgovişte să fac un tenis. Dar mai pot adormi? Am zis măcar să stau în pat cu ochii închişi şi poate cine stie... Dar nici vorbă să adorm. Aveam geamul de la cameră deschis. De afară începea să intre aer plăcut curat-răcoros. Pe stradă începeau să treacă tinerei de la distracţie. Mai trecea din când în când câte o maşină. Se mai auzea câte un greiere prin curte. Câte un câine începea să latre. Ba mai departe, ba prin vecini. Cocoşii încep să cânte. Se luminează. Se trezesc şi alte păsări. Ba vrăbiuţele aciuate pe sub streaşină, ba câte un piţigoi, turturea ori coţofană. Iar la final o cioară.
Se face 6:20. Mă ridic din pat, mă spăl, mă îmbrac şi mă duc să-i pregătesc lăpticul Anuţei. 6:59. Plec spre Leo. La 7 şi un sfert Gabi vine împreună cu Robert şi ne iau cu maşina. Ajungem la Târgovişte. Jucăm două ore. “Meciul” se termină egal. Leo şi cu mine luăm primele două seturi, Gabi şi Robert pe următoarele două.
Şi uite, cum pic cu pic, mi-am făcut plinul cu tenis. Să mă ţină măcar o săptămână.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu