Nu am mulţi prieteni. Dar cei pe care îi am, sunt buni. Tare buni.
Ieri seară am avut mult de lucru. Totuşi pe la opt şi jumătate m-am oprit pentru cinci minute. Am pornit televizorul. De parcă nu stătusem suficient cu ochii în monitor. În fine, schimbând canalele văd pe Prima TV că erau Mondenii. Pun mana pe telefon şi îmi sun un prieten care ştiu că îi urmăreşte dar de foarte multe ori se ia cu treaba şi uită să se mai uite.
Sună. Însă nu răspunde. Îmi zic că probabil e în altă cameră dar că va vedea apelul şi îşi va da seama de ce l-am sunat. Iar dacă nu-şi dă seama, mă sună el înapoi.
Mă întorc la treabă iar apoi pe la zece mă urc în pat pentru că de dimineaţă urma să mă trezesc devreme.
Deabia aţipisem, când, îmi sună telefonul. Era prietenul sunat mai devreme. Nici nu îl salut. Îi zic direct că-i prea tarziu - s-au terminat deja Mondenii - dar, poate îi vede în reluare.
El îmi zice ceva, dar nu înţeleg. Era o gălăgie de nedescris în jurul lui. Parcă era într-o discotecă. Acum, nu că aş mai ştii cum e prin discoteci. N-am mai fost într-una de pe timpul facultăţii. Chiar! Cred că acum discotecilor li se spune “cluburi”.
Îi spun că nu înţeleg ce-mi spune dar că vorbim a doua zi. El insista să-mi zică ceva. Dar tot nu-l înţeleg. Îi zic din nou că-l sun a doua zi şi închid.
Trec două minute. Telefonul sună iar. O fi ieşit din discotecă să vorbim, mă gândesc. Răspund. Nu apuc să zic nimic pentru că în difuzor aud Magnetic Fields al lui Jean Michel Jarre. Atunci îmi pică fisa. Era la concert. Am stat şi ascultat vreo doua minute. Parcă eram într-una din reclamele Vodafone de acum câţiva ani.
Auzisem cu câteva zile în urmă că JMJ venea la Bucureşti dar nu am dat o prea mare importanţă ştirii. Era doar un alt cântăreţ din copilăria mea, cântăreţ care, din punctul meu de vedere, a aşteptat prea mult până să vină şi în Romania. E drept, parcă mai fusese o dată. În urmă cu vreo doi-trei ani.
Totuşi, Magnetic Fields, pe care n-o mai ascultasem de ani buni, e una din melodiile clasice ale copilăriei. Mi-a reamintit de ultimii ani de şcoală, de liceu, de facultate. Şi uite aşa din amintire în amintire, din gând în gând, m-a prins miezul nopţii iar eu tot nu mai adormisem. De fapt, ultima oară cand m-am uitat, ceasul arăta unu fară un sfert.
Chiar dacă noaptea trecută am dormit mai puţin de cinci ore vreau să spun doar atât:
Mulţumesc Mircică! Mulţumesc mult!
Şi... ştiu că te plangi că nu fac decat sa comentez... dar... mă mănancă limba...
La Sandra, Depeche Mode, sau, mai de curând, Metallica, n-ai fost ?
:* Si-alta data!
RăspundețiȘtergereLa Sandra nu m-am dus. E o epava si daca o vezi se duce dracu' amintirea perioadei din liceu. Te face mai degraba sa te gandesti ca timpul trece necrutator, ca suntem muritori cu totii si ca partea din finalul povestilor cu "iar daca n-au murit, sigur mai traiesc fericiti si astazi" e spusa doar asa, de sanchi: SIGUR au murit! Cam asta-i Sandra din zua de azi... invariabil ma face sa ma gandesc la Samantha Fox. Pai daca Sandra, cu chipul ei angelic si aparitiile delicate arata asa... pai atunci unde o fi avand Samantha Fox țâțele? Pe dulap?
....
Pe Depeche i-am vazut pe stadion (ca sa nu zic "pe Lia Manoliu", ca nu-i frumos pentru Doamna in cauza). Jalnici. Adusesera un "ozeneu" pe bordura caruia se plimbau cuvinte cheie cu litere portocalii. Sex. Drugs. Memory... "Niste tarani", cum zice o reclama neaosa de-a noastra. Au venit, au cantat, s-au dus fara bis. Sonorizare de kkt. E drept ca te dureau urechile, dar te dureau fara vreun folos. Stadionul ala reverbera din toate directiile. Mai bine ca l-au dat jos.
Metallica... Nu prea e genul meu. Eisidisi... cam la fel, un tataie in spilhozen alergand cu chitara si sarind ca-calu dintr-o parte in alta a scenei, de parca acum a vazut iapa... parca ma face sa ma gandesc la Sandra. Melodiile vechi sunt frumoase, nu zic, le ascult cu placere. Dar parca mi-e teama sa merg sa-i si vad.
Cu JMJ insa, e alta poveste. Muzica aia te umple de ceva. Dar despre asta probabil o sa scriu la mine in cutiuta, ca deja ma intind. :)
Cu telefonul... Hehe, am vazut apelul pe ecran si zic: "Ba, asta se uita la Mondenii!" N-am vazut insa si ora... Asa ca te sunai inapoi, da' pana ai raspuns se facu de aplauze, ce dracu sa mai auzi?! Ziceai tu ceva ca dormeai, ca era prea tarziu... N-am inteles nimic in vacarmul ala. Oricum erai nerabdator sa inchizi. OK... Treaca de la mine... Da' cand a inceput muzica din nou, n-am mai rezistat. Doara acilisa performea Jenica. Asa ca te sunai din nou. 3 minute de Magnetic Fields decat, ca nu platisi biletu'. Cand m-am uitat la telefon sa inchid, am vazut ca inchisesesi tu dupa 2. Am zis ca ai adormit la loc... :)))
Frate, atunci astept sa vad ce scrii pe blogul tau despre JMJ. Si daca faci o prezentare tentanta data viitoare cand vine in Romania poate mergem cu totii la concert ;)
RăspundețiȘtergereAsta deja suna a ia-mi si mie bilete...
RăspundețiȘtergereOK, deal. Poate mai reduc din datoria cu Tunisia. Vezi ca n-or sa fie cu transport inclus. Poate doar ceva cazare, da' sa vii cu mancare la pachet + sapun, prosop si papuci, ca n-avem stele si nici margarete aicea. :P