Când ne vom face bine? Când ne vom schimba mentalitatea? Cum să mergem înainte dacă nu suntem dispuşi să facem nişte sacrificii? Sunt întrebari pe care mi le tot pun de câţiva ani. Caut răspunsuri şi nu le găsesc. Cred că voi îmbătrâni şi tot nu voi vedea o schimbare.
“In urma sesizarii dumneavoastra ca ziua de 24 Mai 2010 este zi de sarbatoare nationala, libera si sunt programate 2 cursuri, vom reprograma cele 2 cursuri si va vom transmite graficul modificat.
Va multumim pentru sesizari si pentru intelegere”
Cineva, sau, din câte înteleg, chiar mai mulţi destinatari s-au autosesizat imediat că li se programaseră nişte cursuri într-o zi liberă. Şi pe deasupra şi Naţională.
E deja tradiţie, doar e al doilea an la rând când se dă zi liberă de Rusalii.
Şi, Doamne Fereşte să învăţăm noi într-o zi liberă! Mai ales că învăţăm pentru bunicu’, nu pentru noi.
Domnilor si Doamnelor economişti, viitori experţi contabili, am o întrebare. Vă obligă cineva să intraţi în acest Corp? O faceţi pentru mine? Pentru mama? Pentru tata? Nu faceţi pentru dumneavoastră acest lucru? Scuze! Am pus cinci întrebări. Dar, oricum, sunt retorice.
Îmi pare rău, dar eu dacă aş fi în locul dumneavoastră şi aş dori să fac o specializare, o calificare, ceva, păi m-aş duce la orice oră din zi sau din noapte mi s-ar cere. Fie că e zi liberă sau nu.
Dacă aş fi chemat să învăţ ceva într-o zi liberă aş vedea partea plină a paharului. Aş fi mai odihnit şi aş pricepe mai bine ce mi se predă. Nu aş merge la cursuri obosit şi tracasat direct după serviciu.
Şi eu am familie şi casă de care să am grijă. Şi eu am planurile şi problemele mele. Şi eu aş vrea să profit cât mai mult de fiecare zi sau chiar moment liber. Dar dacă tot fac ceva pentru a-mi fi mai bine, asta e, mai fac şi ceva sacrificii.
Dar poate că totuşi nu gândesc eu cum trebuie. Poate că e ceva în neregulă cu mine.
Poate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu