Acum aproape o lună Andi Moisescu deplângea pe blogul propriu şi personal trecerea în nefiinţă a bunului său prieten Panasonic TZ7. A murit înecat. În apă sărată. Şi cum Andi căuta un înlocuitor, tot compact (că deja are un D90) şi era dispus să asculte şi alte păreri, am zis să-i recomand şi eu două compacte. Compacte la care mă gândeam de ceva vreme. Ambele shock-proof şi water-proof. Olympus Mju 810 şi Panasonic TS3.
Acum, sper că Andi să nu fi avut impresia că am vrut să fac vreun apropo la faptul că aparatul său ar mai fi trăit şi azi dacă ar fi fost subacvatic. Nu. Eu i-am făcut recomandările pentru că efectiv mă gândeam la ele pentru mine.
Să spun şi de ce. Bun, ai un DSLR. Senzor mai mare, deci calitate mai bună a imaginii. Dacă îi pui şi un obiectiv decent (spre bun) şi te pricepi cât de cât, ai pus bazele realizării de fotografii reuşite. Dar, nu. Sunt unii care pe lângă DSLR vor să mai aibă şi un compact. E de înţeles. Cel puţin eu îi înţeleg. Pentru că sunt unul dintre ei. Noi vrem să avem şi o cameră pe care să o putem căra întotdeauna cu noi. Aşa, just in case. Să avem o cameră care să o putem lua oriunde, inclusiv în vacanţe. O cameră care să facă poze. Poze, nu fotografii. E o diferenţă. De calitate. Însă atunci când vine vorba de amintiri, această diferenţă e redusă la zero. Bun. Atunci, de ce să nu-ţi iei o cameră rezistentă la şocuri şi subacvatică? De ce? Mai ales că preţul nu e exagerat de mare comparativ cu cel al altor compacte. Dacă te gândeşti apoi că TS3-ul vine, pe lângă rezistenţa la şocuri şi apă, cu un grup optic Leica, cu GPS, altimetru, busolă şi barometru incorporate, ce altceva îţi mai poţi dori? Să facă focul? Să vâneze?
Simt că ăsta este începutul unei noi şi frumoase prietenii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu