Ordinary weekend

Weekend obişnuit. Dar plăcut. Ce mi-a plăcut la el?

Sâmbătă: Mi-a plăcut că Ana a luat examenul de grad. Are centură galbenă acum. Mi-a plăcut că am avut în sfârşit timp să merg la frizerie. De vreo două săptămâni tot ziceam că mă duc. Mi-a plăcut că am serbat ziua lui Babi. Mi-a plăcut că a trebuit să mergem la Decathlon. După centura galbenă. Şi ceas cu cronometru. Cadou. Dar mi-am mai şi clătit ochii. Apoi, mi-a plăcut că am avut timp să merg cu bicicleta. 17 km până s-a înserat. Mai făcusem 12 km de dimineaţă. Pe medicinală. Mi-a plăcut că dupa mai bine de o lună am avut chef să mă uit la un film. Iar filmul care tocmai începea – Training Day – se încadra în preferinţele mele. Ethan Hawke dar mai ales Denzel Washington îşi interpretează perfect rolurile. Chiar dacă îl mai văzusem, chiar dacă a durat până după miezul nopţii, e un film ce merită văzut. Şi revăzut.

Duminică: Am fost cu Ana în bâlci. Zilele Marelui Municipiu Moreni. Ce mi-a plăcut? Că era relativ dimineaţă şi cam pustiu pe acolo. I-am luat un evantai. S-a dat pe toboganul din parc şi plecat-am la piscină. Ce mi-a mai plăcut? Mi-a plăcut că am avut timp de un Ulmet dupăamiază cât fetele dormeau. Şi chiar dacă nu mi-l propusesem, am reuşit un new personal best. Două ore fără cinci minute. Dus-întors. Şi cu o mică pauză în vârf. Ce mi-a mai plăcut? Mi-a plăcut că am avut chef şi timp, mai ales timp, să mai scriu pe blog. Să mai rămână ceva scris.

Ordinary weekend. Weekend obişnuit. Plăcut şi relaxant.