Eva

Eva. Un nume frumos. Atât de frumos încât dacă Ana se năştea cu doi ani mai devreme, o chema, probabil, Eva. Dar Meli i-a dat numele ei. Cui? Ei, Evei.

Cine este Eva? Eva este prima fetiţă de malamut nascută la noi. Eva este singurul nostru malamut care e cu noi din prima lui zi.  Eva este cea care lăsând-o la ai mei pentru două zile cât eram la Constanţa cu Enica şi Carlos la concursuri, nu şi-a făcut nevoile. Când ne-am întors şi am început să o mângâiem s-a lungit toată ca o blană de urs în bucătărie şi şi-a dat drumul. Ce băltău!

Eva este cea care poate deschide orice poartă sau uşă dacă nu e încuiată. Eva este una din cei doi căţei cu care am fost în cea mai nebunească călătorie cu maşina. Moreni-Barcelona. Şi retur. În 2004 la Europene. Eva. Campioană a României la juniori şi seniori. Eva. Un Malamut şi jumătate. Mamă grijulie şi tandră. Voioasă. Haioasă. Inteligentă. Puternică.

Eva. Primul malamut care ne părăseşte. De azi Eva trăieşte doar în amintirea celor care au avut privilegiul de a o întâlni şi cunoaşte.

De ziua ei, într-o zi cu eclipsă de Soare, o stea din curtea noastră s-a stins.