Primul Răzvă original

“Tu ar trebui să te apuci de pictat”, îmi zice Meli tot văzându-mă privind tablouri. Vezi-ţi de treabă... N-am talent, n-am mână, n-am tehnică... Îmi place să mă uit. Să-mi formez ochiul. Păi mie îmi făcea tata toate desenele pentru şcoală. Singurul desen la care am fost bun era cel tehnic. Cum să mă apuc eu de pictură?

Am fost ieri la Ploieşti să cumpărăm mărţişoare. A cam devenit tradiţie să le luăm de acolo. La unul din standuri era un domn care avea pe un panou broşe, cruciuliţe şi pandantive foarte frumos sculptate. Iar pe masă avea nişte felicitări “în alb” pe a căror faţă pictase în ulei tot felul de mini-tablouri cu flori. Unele imagistice, altele abstracte, foarte foarte drăguţe. Aşa că dupa ce i-am luat lui Meli o cruciuliţa care i-a plăcut, m-am hotărât să-mi iau, mie însumi, un mărţişor. Primul. O felicitare. Bineînţeles pentru tablou. Mi-a luat ceva timp până m-am hotărât. De fapt, văzându-mă că nu mă pot hotarî, domnul respectiv ca să mă “încurce şi mai mult” m-a dus în spatele tarabei unde avea şi mai multe astfel de tablouri, neexpuse din lipsă de spaţiu. Până la urmă am luat unul “clasic”. Poate la anul îmi iau altul abstract... Cine ştie... Faza e că s-ar putea ca rama să coste dublu sau poate chiar triplu de cât am plătit eu pe tablou. Pe bune.

Azi, dupăamiază, mă roagă Meli să stau cu Ana pe afară să se mai joace şi să respire aer curat. Cum Ana îşi vedea de ale ei, eu am început să mă gândesc la tablouaşul luat ieri. Am citit pe net că unii pictori dau cu lac tablourile. În primul rînd pentru că culorile ar deveni mai vibrante şi apoi pentru că lacul se presupune că ar prelungi viaţa tabloului. Acum, să-l dau şi eu cu un lac, eventual spray, înainte de a-l înrăma? Dar dacă nu-mi iese? N-ar fi păcat să-l stric? Hai măi să pictez şi eu ceva, tot şi-a uitat Ana tempera pe măsuţa de afară. O să-l dau întâi pe al meu cu lac şi dacă e OK îl dau şi pe celălalt. După o oră, timp în care îmi cam îngheţase şi mâna pe pensulă şi curul pe scaun, am produs primul original by Răzvă. Cu unicul scop de a fi folosit ca tester. Dar acum, pe bune, nu-i aşa că am dreptate? Cum să mă apuc eu de pictat când, dând tot ce am mai bun din mine, produc o astfel de capodoperă? Mă rezum la colecţionat. E mai sigur.