“Fără leziuni tipic traumatice vizibile radiologic. Discrete modificări de artroză în articulaţia genunchiului”
A trebuit, la insistenţele alor mei, să merg să-mi fac o radiografie la genunchi. Cel stâng. Mă supara el de ceva vreme dar l-am ignorat. De sâmbătă însă, mă doare ceva mai rău. Că de, am vrut tenis pe ciment. Asta e. Nu regret. Doar că de atunci am o jenă, schiopătez, îmi mai trozneşte câte un ligament, d-ale bătrâneţii...
Şi cum ziceam, a trebuit să mă duc la raze. Verdict: început de artroză. Rezolvare: repaus. Eventual mers la spitalul de recuperări. Asta-i sugestia lu’ tata. Dar gata. Nu şi nu. Ca orice copil încăpăţânat. Am fost la raze cum au vrut, am văzut că nu-i nimic grav. O să merg la recuperări când o să cred eu că e nevoie. Când o să simt că va fi nevoie. Da. Nu pot să alerg. Da. Şchiopătez. Dar fac asta mai mult din reflex. Din dorinţa de a proteja genunchiul, nu pentru că durerea ar fi prea mare.
Bun. E nevoie de repaus. Asta e clar. Dar repaus înseamnă că nu pot să fac mişcare. Că nu pot consuma calorii. Că trebuie să mănânc puţin. Iar! Futu-i!
Am stat şi m-am mai documentat ce-i cu artroza asta. Cu ce se mănâncă ea. Cel puţin în stadiul incipient (care nici nu sunt sigur că l-aş avea) nu-i deranj. Mă voi putea totuşi DEPLASA cu bicicleta. Şi se pare că ar fi totuşi un sport pe care l-aş putea practica. Fără restricţie. Înotul.
Aşa că, Anuţă, ferea! Nu numai că o să începem iar cu lecţiile la bazin, dar cât stai tu, o să mă bălăcesc şi eu. O să scapi de stresul că m-aş uita după alte mămici. Să se uite ele la mine acum! Dar, oare, cine se mai uită la un bătrân artrotic?
Ziua de gratie 28.03.2012. Am fost cu Ana la inot. Si am intrat si eu. Si bine ca ne-am dus mai devreme cu vreo jumatate de ora pentru ca dupa ce au inceput sa vina piticii parca nu-mi mai ardea sa stau in bazin. Data viitoare mergem si mai devreme :)
RăspundețiȘtergereSalutare
RăspundețiȘtergereDesi m-am culcat pe la ora 1:15 AM nu am mai putut sa dorm si am inceput sa butonez telefonul si uite-asa am ajuns pe blogul tau.
FOARTE TARE!
Cu stilul asta al tau de a povesti cred ca ai putea foarte usor sa scrii intr-o revista si spun asta dupa ce am citit aventurile de la ultimul concurs de ciclism si peripetiile de Paste.
Referitor la genunchi, sa stii ca am avut si eu probleme cu genunchiul stang acum vreo 7 ani si l-am rezolvat cu miscare (aveam o dacie cu ambreiajul modificat care imi solicita piciorul cu probleme si incet, incet nu m-a maidurut genunchiul). Genunchii astia sunt cam ciudati mai ales daca iei ceva kg in plus sau daca folosesti incaltaminte cu tocul tare.
La ora 10 mergem si noi la bazin ca tare bine te mai simti dupa ce inoti o ora si mai ales ca nu prea am mai facut miscare iarna asta.
Salutari familiei si ne mai bloguim!
Salut Silviu. Referitor tocuri...
RăspundețiȘtergereSa stii ca am simtit-o pe pielea mea din primele zile. Cum ma ridicam din pat dimineata ma durea genunchiul. Doar punand piciorul gol pe podea simteam durerea. Insa din momentul in care puneam adidasii deja intensitatea scadea considerabil. Cu toate astea tot mi-au trebuit 4 saptamani de repaus aproape total pentru a ma simti in stare ca pot merge iar pe bicicleta. Si eventual sa pot forta iar genunchiul...