duminică, 31 iulie 2011

Plimbarea de duminică

Anul trecut discutam cu Gabi. Ne propuneam să facem odată şi odată o tură pe Ruda - Măgureni - Călineşti - Filipeşti – Moreni. Pe Ruda tot fusesem. Dar doar atât cat ne-a permis drumul. Drum forester, dar pe care, pe o porţiune, puteai intra fără probleme. Chiar şi cu un autoturism. Non 4x4.
Practic, noi nu ştiam cum vor fi cei 6-7 km rămaşi până la Măgureni, de unde începea iar şoseaua. Ei bine, azi am aflat. Împreună cu Gabi şi Sorin. Plecat pe la opt. Mers lejer. Rătăcit vreo jumătate de oră prin padure pentru a găsi drumul corect. La câte drumuleţe noi create (pentru defrişări bineînţeles) nici nu era de mirare. Dar cu dramul de semnal + conexiunea de date + Google Maps de pe Android, în cele din urmă, am reuşit să ne orientăm. Oricum toată acea orbecăială a meritat.
De ajuns am ajuns acasă pe la zece şi jumătate. 39 km în două ore şi ceva. Destul de slabă media având în vedere că doar vreo 10 km nu au fost făcuţi pe asfalt. Ca impresii: drumul prin pădure a fost superb, superb, superb. Cu siguranţă vom repeta figura şi altă dată. Probabil tot într-un weekend.


Traseu de bicicleta 1134426 - powered by Bikemap 

vineri, 29 iulie 2011

Suc

Actualul profesor de înot al Anuţei, pe lângă faptul că "are metodă" şi este foarte-foarte bun, ne-a împărtăşit următoarea reţetă de suc. Suc delicios şi revigorant. După ce depunem efort susţinut. De ţinut minte raţia:

          1 litru apă
          4 portocale
          2 lămâi
          2 linguri miere

Preparat. Gustat. Buuuun!

miercuri, 27 iulie 2011

Cura de zmeură

Nu cred că am mâncat anul trecut mai mult de 200 grame de zmeură din grădină. Pur şi simplu, nu s-a făcut. Era mare, frumoasă dar puţină. Foarte puţină. Anul ăsta, dimpotrivă. Puzderie! De o lună, aproape zilnic, am mâncat 200-300 grame. Habar n-am de potenţialele beneficii ale unei astfel de cure - presupun că le pot afla gugălind - însă vă spun un secret: Principalul avantaj este că m-am săturat de zmeură până la anu'!

marți, 26 iulie 2011

Lan de grâu cu ciori

A trecut aproape un an de când m-am apucat să lucrez la Lanul de grâu cu ciori al lui Vincent. În decembrie cam trei sferturi era gata. Dar de atunci nu am mai făcut nici o împunsătură. Asta până acum vreo trei săptămâni. Şi uite cum, pic cu pic... pic cu pic... E gata!

luni, 25 iulie 2011

Truffade

Truffade = Un fel de mâncare cu cartofi şi brânză Tomme, Cheddar, Gruyere sau Mozarella.

Ingrediente pentru 4 porţii:

  1 kg de cartofi mijlocii
  400 grame de brânză Cheddar
  125 grame bacon sau kaizer
  2 cepe
  1 lingură de grăsime de gâscă / o lingură ulei de măsline
  1 căţel de usturoi
  Sare şi piper

Mod de preparare: 
Fierbeţi cartofii în coajă. După ce s-au răcit puţin, curăţaţi-i de coajă şi tăiaţi-i în felii medii ca grosime. Tocaţi apoi ceapa şi căliţi-o în grăsimea de gâscă sau uleiul de măsline. Adăugaţi usturoiul tăiat mărunt, kaizerul şi apoi feliile de cartofi. Ţineţi pe foc până se rumenesc, apoi aşezaţi feliile de brânză deasupra. După ce brânza s-a topit, asezonaţi cu sare şi piper.

duminică, 24 iulie 2011

Le Tour est fini

Le Tour est fini. Le Tour 2011. Ce o să-mi amintesc din el peste ani?  

- Thor Hushovd a câştigat în mod entuziasmant două etape şi a purtat tricoul galben timp de şapte.
- Tyler Farrar a câştigat la sprint etapa de ziua naţională a Statelor Unite.
- Garmin-Cervelo, favorita mea, s-a clasat pe primul loc în clasamentul general.
- Câteva accidente zdravene. Nicki Sorensen agăţat de un fotograf aflat pe o motocicletă. Apoi maşina TF2/3 îl loveşte pe Flecha, Flecha ricoşează în Johnny Hoogerland, Johnny se dă peste cap şi se înfăşoară pe un stâlp cu sârmă ghimpată. Apoi Vinokourov ratează o curbă pe coborâre, aterizează într-un copac, femur fracturat, şi pune punct carierei de profesionist.
- Cadel Evans câştigă Turul după ce în alţi doi ani terminase pe doi.
- Andy Schleck termină Turul pe locul doi, a treia oară consecutiv! Asta dacă în mai puţin de o lună Tribunalul de Arbitraj Sportiv soluţionează în favoarea lui Contador procesul aflat pe rol. În caz contrar Contador pierde titul de anul trecut şi Andy îi ia locul.
- Pe lângă extrem de combativul Evans mi-a mai plăcut în acest Tur Samuel "Samy" Sanchez. De la Euskaltel. Echipa bască cu care simpatizez. Au folosit in acest tur bicicletele Orbea Orca. Samy e all-rounder. Campion Olimpic şi om de top în clasamentele generale. A câştigat şi tricoul cu buline. În plus, a câştigat şi o etapă. Singura din acest Tur din care nu am urmărit nimic. Cea de ziua naţională a Franţei. În care s-a trecut pe Col du Tourmalet. Dar am un alibi. În ziua aia mi-am luat Z6-le!
- Şi am mai rămas cu ceva: Truffade. Un fel de mâncare cu cartofi, brânză şi bacon. Reţeta a fost prezentată într-una din etape. Era specifică zonei prin care se trecea. Trebuie să o încerc. Suna bine.

marți, 19 iulie 2011

Turul continuă

Şi Turul Franţei continuă. Azi etapa a şaisprezecea. Am văzut-o pe apucate. Pe la km 80 câteva minute. Pe la km 60 alte câteva minute. Apoi de la km 42 aproape integral până la final.
Nu mai pot să spun decât ... Ole! Ole! Ole! ... Thooor Victorie!
E clar. Din punctul de vedere al fanului din mine, ăsta e cel mai frumos Tur pe care l-am urmărit vreodată.

duminică, 17 iulie 2011

Ulmet by Z6

Trebuia să ajung pe Ulmet weekendul ăsta. Trebuia. Cu cursiera. Mă chinuia o întrebare. Oare pot ajunge în vârf fără să pun piciorul jos? Acum, am răspunsul: Da!
La prânz am reuşit un "Ulmet by Z6". E drept, am folosit cam o treime din deal raportul minim pe care îl aveam la dispoziţie. 34/28. Dar l-am urcat! Fără să fie nevoie să pun piciorul jos. Şi nici să mă ridic din şa. Nici măcar pe zonele cu pante de mult peste 10%.
Am făcut "Ulmet by Z6"! Bine că n-a fost "Ulmet on foot".

vineri, 15 iulie 2011

King of the World

Am zis eu ieri că voi avea o zi aglomerată azi dar le-am rezolvat pe toate. Chit că m-am trezit la cinci şi jumătate şi probabil mă voi culca după miezul nopţii. Dar să revin.

"King of the World" e titlul secţiunii "Hot or not" de azi pe siteul Eurosport. E clar, Turul de anul acesta e cel mai frumos din perspectiva mea, ca fan. Iar ceea ce a reuşit azi Thor, să fie unul din cei zece din evadare, să treacă al treilea pe Col d’Aubisque, să recupereze cele peste 3 minute de întârziere faţă de Jeremy Roy, iar atunci când au rămas 3 kilometri să se desprindă de Moncoutier (prins pe parcurs), şi în câteva zeci de secunde să treacă precum trenul pe lângă Roy, să facă ultimii 2 kilometri efectiv cu zâmbetul pe buze, a fost absolut Fantastic!

Ca să sărbătoresc victoria lui Thor, am ieşit cu Gabi. O tură de aproape o oră. Iniţial plănuisem să îmi iau Cubuleţul dar până la urmă am scos "prospătura" la înaintare. Am făcut primii 24 km pe Z6. Zzzzzzzzzzzz6! Excelentă! Sunt super-încântat de ea. Urcuşurile până la Valea Lungă au fost floare la ureche. Trebuie să fac un Ulmet să-mi fac o idee şi mai clară, dar deocamdată sunt absolut En-tu-zi-as-mat!

Am citit odată, demult, ceva de genul: "Bicicleta e ca berea. Odată ce ţi-ai luat una, te gândeşti la următoarea". Nu ştiu cum e cu berea, nu beau, dar recunosc că acum îmi imaginez cum ar fi pe o Cervelo RS, pe o Orbea Orca sau pe o Pinarello Dogma. Hmmm... Odată ce ţi-ai luat una, te gândeşti la următoarea. Nu. Nu mă gândesc. Asta e o aspiraţie. Un vis. O utopie mai degrabă. Acum am o certitudine: Z6 e bicicleta care mă va plimba (sper din tot sufletul) mulţi ani de acum înainte. E tot de ce am nevoie pe şosea.

joi, 14 iulie 2011

Felt Z6

Azi mi-am luat cursieră. Prima mea bicicletă de şosea! De când mă ştiu m-am dat pe mtb-uri. Dar ce alte biciclete puteau suporta greutatea mea? Ei bine, de vreun an de când am văzut că-mi pot menţine greutatea la cote acceptabile am început să mă gândesc şi la cursiere. Între timp mi-am luat astă-iarnă Cube-ul. "Cubuleţ" de care sunt super-mulţumit. Nu cred că o altă bicicletă "mtb" din curte ar fi rezistat la Prima Evadare + Cupa Emmedue + Maratonul Vinului + Săruleşti. Fără niciun reglaj! Cu siguranţă nu ar fi rezistat nici măcar la un singur maraton. În schimb Cube-ul continuă să meargă ca un tanc nemţesc ce este. Oricum, de când mi-am luat mtb-ul am început să mă gândesc foarte serios la următoarea bicicletă. Da, una de şosea. Un singur moment de ezitare am avut, şi anume imediat după Cupa Emmedue, unde, la cursa pe şosea, pe căţărări, am beneficiat de avantajul rapoartelor de transmisie ale mtb-ului. Până la urmă mi-am zis că foaia mică + pinionul cel mai mare + ceva antrenament ar trebui să mă scoată din impas pe cursieră. Asta a fost teoria. Ce ne va spune practica vom vedea. Mâine sunt foarte ocupat, dar poate sâmbătă dimineaţă, dis-de-dimineaţă, fac un test. Deabia aştept!
Nu v-am spus ce mi-am luat, dar după cum bănuiţi, din titlu, am luat un Felt. Felt Z6. Cadru din carbon. Grupset Shimano 105. O cursieră medie dacă pot spune aşa. Arhi-suficient pentru ceea ce am eu nevoie.
Sper să mă ducă pe drumuri bune mulţi ani de acum înainte.

sâmbătă, 9 iulie 2011

Cireaşa

Azi, a opta etapă a TDF. Probabil nu mai scriam despre ea dar dacă Thor s-a încăpăţânat să nu piardă contactul cu cei care puseseră ochii pe tricoul galben, asta chiar dacă finalul a fost pe căţărare, ce să-i faci, trecem pe răboj faptele de vitejie ale răzbionicului. Ha! Ha! Iete cum o eroare de tastare dă un sens interesant. Da, Thor e un "răzbionic", nu un războinic. Mâine, încă o zi în tricoul galben.
Chapeau! Monsieur, vous êtes L'Homme de la Semaine!

vineri, 8 iulie 2011

Şi încă una. Ultima.

Azi, a şaptea etapă a TDF. Una dintre cele mai plate. Plimbare pe Valea Loarei. Am recunoscut două din castelele vizitate cu zece ani în urmă. Favoritul meu, Amboise. Şi favoritul lui Meli, Chenonceau. Dar să nu deviem. Revenim la etapă. Plată cum ziceam, deci final decis la sprint. Câştigă iar Cavedish urmat de bunicuţul Petacchi. Respect tataie! Sincer, îmi doream ca tu să câştigi acest sprint. Thor, în nota de până acum. În primii zece. Pe şapte mai precis. Şi uite cum păstrează tricoul galben pentru încă o zi. Ultima. Aşa cum toţi o ştiu. Urmează etape cu căţărări. Multe! Ce mă enervează francezii ăştia! Nu se putea termina Turul după o săptămână? Mai ţine mult? Cât? Încă una? Încă două? Să nu-mi spuneţi că două!

joi, 7 iulie 2011

Şi încă două

Ieri, a cincea etapă a TDF. Finish cu sprint. Sprint câştigat de eternul favorit. Cavendish. Thor, locul zece şi păstrează tricoul galben. Azi, a şasea etapă. Final tot cu sprint. Câştigător Boasson Hagen. Thor, locul trei. Păstrează tricoul galben. Mai mult, e singurul ciclist din acest tur care a terminat în primii zece fiecare din etapele de până acum. Bravo Thor!
Bun, am înţeles că Turul Franţei nu se termină nici după trei, nici după patru etape. Frate, dar nici după şase?

marți, 5 iulie 2011

Încă una

Azi, a patra etapă a TDF. Am apucat să fac o mică pauză pentru a urmări finalul. Ultimii 22 km mai precis. Apoi, înapoi la muncă. Gardul, de fapt zidul, nu se vopseşte singur. Apropo de zid, finalul etapei de azi a avut loc pe Mur-de-Bretagne. Sprint câştigat de Evans urmat de Contador, Vinokourov, Uran, Gilbert apoi Thor al meu. Aşa că Thor mai păstrează pentru o zi tricoul galben. Bun, am înţeles că Turul Franţei nu se termină după trei etape. Dar după patru?

luni, 4 iulie 2011

Tyler Farrar

"I’m Tyler Farrar, sprinter of Team Garmin-Transitions". Cam aşa tot suna anul trecut o reclamă pe Eurosport. Asta înainte ca Team Garmin-Transitions una din echipele mele favorite să fuzioneze cu Team Cervélo celalaltă echipă favorită. Ce şanse erau ca asta să se întample? În fine.
Chiar dacă Marile Tururi sunt câştigate de regulă de căţărători foarte buni eu am o slăbiciune pentru sprinteri. Cel mai recent, Thor. Thor Hushovd.
Dar de vreo doi ani am pus ochii şi pe Tyler. Şi recunosc că îmi place din ce în ce mai mult de el. Hei! Nu vă gândiţi la prostii! Îmi place de el, ca sportiv! Probabil dupa ce Thor se va retrage Tyler îi va lua locul.
Azi Tyler a câştigat cea de a treia etapă a TDF 2011. Nu am văzut decât ultimii 12 km dar trenuleţul format de Garmin pe final a fost extraordinar. De ziua naţională a Americii, un american a câştigat etapa în TDF. Apropo, a fost prima sa victorie aici. Şi a dedicat-o lui Wouter Weylandt bunul său prieten decedat în Il Giro cu nici două luni în urmă. Un început excelent de Tour pentru favoriţii mei. Garmin conduce la echipe, Thor are tricoul galben ...
Există posibilitatea ca Turul să fie declarat terminat azi?
Vise taică! Vise!

duminică, 3 iulie 2011

Favoriţi învingători

Nu ştiu când a fost ultimul weekend în care m-am trezit după ora nouă. De fapt nici azi nu ar fi trebuit ca asta să se întâmple. Ar fi trebuit să mergem la Căldăruşani cu naşa mare. Dar aseară ne-a anunţat că a răcit şi amânăm excursia. Aşa că ne-am propus ca azi să lenevim. Şi cam asta am făcut. Dupăamiază urmărit finala de la Wimbledon. Nole l-a învins pe Rafa. Pentru a cincea oară în acest an. Apoi am văzut şi cea de a doua etapă a TDF. Alţi favoriţi care câştigă. Garmin-Cervélo. Contratimpul pe echipe. Cu 4 secunde în faţa celor de la BMC, Sky şi Leopard. Super! Alt favorit, Thor va purta, cel puţin pentru o zi, tricoul galben. Gata cu scrisul. Mă duc la culcare. Dacă am tot lenevit azi şi n-am realizat mare lucru, măcar la somn să fiu fruntaş. Să mă prindă ora nouă iar în pat.

vineri, 1 iulie 2011

Nole

E ceva vreme de când nu am mai scris despre tenis. N-am mai jucat un meci din decembrie. Meciuri la TV, disputate de curând, meciuri care să merite a fi menţionate, n-au fost prea multe. Să iau Roland Garros-ul spre exemplu. Aş revedea un Nadal-Isner din primul tur, un Monfils-Ferrer din al patrulea şi cam atât.

Ar mai fi un meci frumos şi semifinala dintre Nole şi Roger, dar pentru un fan al lui Nole, ar fi un meci dureros de revăzut şi retrăit. Atât de aproape de a ajunge nr.1 mondial. Atât de aproape de a egala recordul lui McEnroe ca număr de meciuri consecutiv câştigate într-un an. Dar... asta a fost... Roger a jucat acel meci aproape fără greşeală, aşa cum o făcea doar în zilele lui de glorie. Nu-i nimic. E doar o chestiune de timp până Nole ajunge numărul unu.

Acum, ar trebui acordat timpul cum trebuie. ERA o chestiune de timp pâna Nole AJUNGEA numărul unu. De ce? Pentru că ESTE numărul unu. De fapt, de luni. De luni va fi oficial. Tocmai l-a învins, după un meci absolut superb, pe Tsonga în semifinale, la Wimbledon. Ceea ce înseamnă că indiferent ce se va  întâmpla în finală, de luni va fi noul număr unu.

Îl urmăresc pe Nole de vreo patru ani, de la primele lui apariţii "pe sticlă". Mi-a plăcut jocul lui şi rapid i-am devenit fan. Chiar dacă jocul avea plusurile şi minusurile lui. Nu am negat asta nici când câştiga, dar nici  când pierdea. Dar acum, modul brusc în care Nole a reuşit să se adune, să-şi pună la punct jocul, şi tot ce a obţinut el în doar jumătate de an, a fost absolut UI-MI-TOR!

De luni Nole este noul număr unu mondial. Merită acest loc. Cu prisosinţă. Cine spune altceva, ori habar n-are cu ce se mănâncă tenisul, ori e răuvoitor.

Îmi trece prin minte o glumă. Puţin răutăcioasă, ce-i drept. Am citit-o cu ceva vreme în urmă pe un forum al British Eurosportului. Nu are un fundament solid dar efectiv nu mă pot abţine să zâmbesc atunci când mi-o readuc aminte:

- Tată, când o sa fiu mare vreau să joc ca Nole.
- Foarte bine fiule! Şi Roger vrea asta!