D’ale Anei (Martie – Mai 2012)

- Tata, tu ar trebui să pictezi, că te pricepi mai bine

- Decât la ce mă pricep mai bine?

- Mmmm... decât să stai la calculator...


Ai mei au fost plecaţi în plimbare cu Ana. Ana a tot insistat să mearga şi Meli. După plimbare Meli a pus-o pe Ana să-şi strângă mizeria care o lăsase pe banchetă. Mă duceam să iau din lucrurile din maşină când o aud pe Ana, zicând printre dinţi:

- Da. O iau cu mine în plimbare şi ea cum mă răsplăteşte...


Am dus-o pe Ana în bâlci. Când plecam i-am promis că o duc şi a doua zi, imediat după şcoală.

- Dar trebuie să-i spunem lu babi..., zice Ana

- Dă-o-ncolo de babi, ce treabă ai cu ea...

- Tata! Un pic de respect... Vorbeşti de soacră-ta!

- Ha ha ha! Mă omori... Soacră-mea...

- Tata, pe bune, fii mai respectuos, dacă nu... gândeşte-te că babi e bunica mea...


A fost finala Europa League. Eu mă uitam la Dr. House. În pauza dintre epidoade mă duc la Ana care era cu ochii în televizor.

- Cu cine ţii fată?
- Cu Madrid...
- Cu Atletico? Să vezi ce o să plângi cînd vor lua bătaie de la ăia verzi (Bilbao). Ăia sunt favoriţii mei.
- Eu ţin cu câştigătorii! Ăhă ... Ăhă ... Cine plânge acuuuuuum?


Când ne dăm jos din maşină, în curte la ai mei, Ana vede un melc strivit. Era mort de câteva zile. Mai târziu, când dădeam maşina cu spatele, să plecăm, Ana zice:
- Tata, ai grijă! Să nu omori melcul din nou.