Azi, înainte de a mă duce la lucru, aveam alt lucru de terminat. Cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la înfiinţarea Specialized, Strava a lansat un challenge: Specialized Spring Classics Challenge care ne provoca să parcurgem 1266 km - distanţa însumată a cinci din cele mai renumite clasice de primăvară - în 40 de zile. Cum s-a anunţat challenge-ul am şi primit notificare de la Cristi. Abia apoi şi de la Strava... :)
Buuun. Putea proaspătul călăreţ de Specialized Roubaix să lipsească din competiţie? Nu. Clar, nu!
Matematica era simplă: 1266 km în 40 zile, medie 32 km pe zi. Adică o clasică Vale Lungă pe zi. Piece of cake. Dar ştiam că nu voi putea ieşi în fiecare zi. Din cauza ploii sau a altor lucruri neplanificate. Sau, din contră, din cauza altor lucruri deja planificate. Lumea nu se învârte în jurul bicicletei, ci invers (atunci când ne facem timp pentru asta)
OK. Challenge-ul era "făcubil". Problema mea a fost că de la început mi-am propus o altă ţintă: să fiu în primii zece din Romania la finalul competiţiei. După primele 8 zile (în care zilnic am ieşit) eram pe locul 8. Naţional. Trei zile de Disneyland mai târziu, locul 18. F**k!
Dă-i şi trage Răzvane! Ai reuşit să ai o pauză de masă liberă? Fugi până la Ruda! E soare afară? Nu eşti supra-aglomerat? Poate lucrul să mai aştepte până mai pe seară când vine ploaia? Fugi! Ai promis că duci fetele duminică la film? Nu-i nimic. Te trezeşti mai devreme, îţi iei două rânduri de îmbrăcăminte pe tine şi mai bagi 50 de km în clopote de biserici ce-şi cheamă enoriaşii la slujbă. Ai venit de la mall? Hai că mai e timp până se înserează! Plouă? E mai mult o burniţă, nu te topeşti. Hai, ieşi că în Ardeal e soare şi băieţii nu vor sta degeaba! E ud pe jos? Ţi-e milă de Roubaix? Scoate Cubuleţul la înaintare! Nu vei avea aceeaşi medie dar măcar sunt kilometri făcuţi în plus.
Şi uite aşa am tot ţinut-o... La un moment dat chiar ajunsesem să îmi doresc să vină ploaia, dar ploaie d-aia torenţială, doar-doar nu voi putea ieşi. Voiam să fiu obligat să aplic regula nr.3 a lui Cristi către fiul său Vlad: "Get a recovery day".
Recunosc că am avut momente în care mă dureau picioarele de nu mai puteam. Dar asta şi pentru că mă mânca undeva. Pe anumite segmente dădeam tot ce puteam, ba chiar 101%. Apoi mă trezeam că-mi zic: "Îmi bag picioarele! Mâine nu mai ies, sunt rupt". Dar puteam? Nu puteam. Pentru că încălcam regula nr.4: "Never give up!". Regulă tot pentru Vlad atribuită de Cristi tocmai mie.
Ei bine, fie soare, fie ploaie, fie dimineaţă ori seară, am adunat, pic cu pic kilometru după kilometru. Cu mâna pe inimă spun că nu se putea mai mult. Azi e cea de a 28-a zi a competiţiei şi în dimineaţa asta am trecut graniţa celor 1266 km. Al cincilea din România care reuşeşte asta. Pentru obiectivul propus iniţial - cel de a fi la final între primii 10 din ţară - încă mai e de muncă dar odată ce am trecut pragul de care vă spuneam, gradul meu de disperare (şi implicit competitivitate) a scăzut.
Vom vedea ce va fi. Momentan pot declara mulţumit: Challenge completed!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu